În era digitală în care trăim, Tehnologiile și mai cu seamă Tehnologiile Informației și Comunicațiilor (TIC) au devenit o parte integrantă a vieții noastre cotidiene. Acestea au adus numeroase beneficii și oportunități, revoluționând modul în care interacționăm, comunicăm, accesăm informații și realizăm activități diverse. Cu toate acestea, pe măsură ce tehnologia avansează și se extindă în toate aspectele societății noastre, se ridică și întrebări importante cu privire la implicatiile etice ale utilizării TIC.

Problema eticii în utilizarea TIC nu poate fi neglijată sau subestimată. Cu fiecare progres în tehnologie, apar noi dileme și provocări care necesită o analiză atentă și o abordare etică. De la protecția datelor personale și confidențialitatea informațiilor până la distribuția echitabilă a resurselor și impactul asupra locurilor de muncă, etica în utilizarea TIC implică o gamă largă de aspecte complexe.

Un aspect fundamental al discuției privind etica în utilizarea TIC este responsabilitatea noastră individuală și colectivă în utilizarea și dezvoltarea tehnologiei. Deținătorii de putere, cum ar fi companiile de tehnologie și guvernele, au responsabilitatea de a dezvolta și implementa politici și practici care să protejeze interesele și drepturile individuale și colective. La fel de importantă este și responsabilitatea noastră, ca utilizatori ai tehnologiei, de a fi conștienți de impactul acțiunilor noastre și de a lua decizii etice în utilizarea TIC.

Prin înțelegerea și abordarea problemelor etice legate de TIC, putem contribui la o societate digitală mai justă și mai echitabilă. Aceasta necesită o evaluare critică a aspectelor etice ale utilizării TIC, implicând discuții academice, cercetare multidisciplinară și dezvoltarea de politici și reglementări adecvate.

Scopul acestei lucrări este de a explora implicatiile etice ale utilizării TIC, analizând aspecte cheie precum confidențialitatea și securitatea datelor, impactul social și economic al tehnologiei, precum și noile provocări și dileme care apar odată cu progresul tehnologic. Prin aceasta, sperăm să contribuim la o mai bună înțelegere a importanței eticii în utilizarea TIC și la promovarea unui dialog constructiv privind această temă.

Argumentul central al lucrării este că abordarea eticii în utilizarea TIC este crucială pentru a ne asigura că tehnologia este folosită într-un mod responsabil, etic și benefic pentru individ și societate în ansamblu. Prin analizarea dilemelor etice și dezvoltarea unor abordări etice solide, putem contribui la construirea unei lumi digitale mai echitabile și mai etice.

În continuare, vom explora diferitele aspecte ale eticii în utilizarea TIC și vom analiza implicațiile lor în diferite domenii și contexte. Vom examina dilemele etice asociate cu protecția datelor personale, drepturile de proprietate intelectuală, accesul la tehnologie, inteligența artificială și automatizarea muncii, impactul social al rețelelor de socializare și algoritmi de recomandare, manipularea și dezinformarea în mediul online și multe altele.

Toate aceste informații se vor regăsi pe site-ul Școlii Gimnaziale Crizbav http://scoalacrizbav.ro/ , la rubrica informații publice, pentru a putea fi mai ușor accesate și luate în calcul.

În final, ne dorim ca această lucrare să servească ca o resursă de informare și conștientizare în ceea ce privește importanța eticii în utilizarea TIC. Într-o lume în continuă schimbare și inovație tehnologică rapidă, este esențial să ne asigurăm că progresele noastre tehnologice merg mână în mână cu valorile și principiile etice care ne definesc ca societate.

CAPITOLUL 1

ELEMENTE TEORETICE ȘI DEFINITORII ALE IMPLICĂRII ETICII ÎN UTILIZAREA TEHNOLOGIILOR

1.0. Reintroducere în definirea eticii

După cum se știe, etica este o ramură a filosofiei care se ocupă cu studiul comportamentului uman și a normelor morale și a valorilor care îl ghidează. Aceasta explorează ce este considerat corect sau greșit din punct de vedere moral și oferă principii și orientări pentru a ghida acțiunile și alegerile umane. Etica se ocupă de întrebări fundamentale privind moralitatea și implică dezvoltarea și aplicarea unui sistem coerent de principii morale. Aceste principii pot varia în funcție de diferite teorii etice și de contextul cultural și social.

Etica se preocupă de probleme cum ar fi:

– Norme morale: Etica explorează normele și regulile care guvernează comportamentul uman în diferite domenii, cum ar fi etica afacerilor, etica medicală sau etica în tehnologie. Aceste norme sunt elaborate pentru a promova binele comun și pentru a proteja drepturile și demnitatea persoanelor implicate.

– Jusția și drepturile: Etica examinează concepte precum egalitatea, drepturile individuale și distribuția justă a resurselor și oportunităților în societate. Aceasta explorează modul în care ar trebui să fie tratate persoanele și grupurile în ceea ce privește drepturile și responsabilitățile lor.

– Responsabilitate și consecințe: Etica analizează implicațiile acțiunilor umane și responsabilitatea morală a acestora. Se examinează consecințele acțiunilor și modul în care acestea pot afecta bunăstarea celorlalți și mediul înconjurător.

– Etică aplicată: Etica se extinde și în domenii specifice, cum ar fi etica medicinii, etica mediului, etica tehnologiei, etica cercetării științifice etc. Aceste domenii aplică principiile etice generale la problemele și dilemele specifice întâlnite în acele domenii.

Etica reprezintă un set de principii și valori care ne ajută să luăm decizii și să acționăm în mod moral și responsabil. Aceasta ne invită să reflectăm asupra acțiunilor noastre, asupra implicațiilor lor și să ne ghidăm comportamentul în mod conștient și etic, având în vedere binele comun și respectul față de ceilalți.

1.1 Confidențialitatea datelor: Importanța și provocările în era digitală

1.1.1 Introducere în confidențialitatea datelor

În era digitală în care trăim, datele personale au devenit un activ prețios și o resursă indispensabilă în funcționarea societății moderne. Cu toate acestea, utilizarea și stocarea acestor date prezintă provocări semnificative în ceea ce privește confidențialitatea și securitatea informațiilor personale. Confidențialitatea datelor a devenit un subiect de interes major în ultimele decenii, deoarece tot mai multe activități și servicii depind de colectarea și prelucrarea datelor personale. În acest context, este important să analizăm importanța confidențialității datelor și provocările asociate utilizării acestora în societatea modernă.

1.1.2 Importanța confidențialității datelor

Confidențialitatea datelor este un principiu fundamental în protecția vieții private și a drepturilor individuale. Dreptul la confidențialitate este recunoscut în numeroase documente internaționale și constituții naționale, precum și în reglementările privind protecția datelor personale. Oamenii trebuie să aibă control asupra informațiilor lor personale și să poată decide cum și în ce scopuri acestea sunt colectate și utilizate.

Confidențialitatea datelor este esențială într-o serie de contexte, cum ar fi:

Protecția vieții private: Confidențialitatea datelor este un element central în protecția vieții private. Persoanele trebuie să aibă încredere că informațiile personale pe care le furnizează nu vor fi utilizate în mod necorespunzător sau distribuite fără acordul lor.

Securitatea financiară: Datele financiare, cum ar fi informațiile de cont bancar sau numerele de card de credit, trebuie să fie păstrate în siguranță și protejate împotriva accesului neautorizat. Compromiterea confidențialității datelor financiare poate duce la fraude și furturi de identitate.

Încrederea în servicii online: Utilizatorii de servicii online, cum ar fi rețelele sociale, platformele de comerț electronic sau serviciile de sănătate, se bazează pe asigurarea confidențialității datelor personale. Dacă utilizatorii nu au încredere în protecția datelor lor, vor fi reticenți să utilizeze aceste servicii.

1.1.3 Provocările confidențialității datelor în era digitală

Cu toate beneficiile aduse de utilizarea datelor personale în scopuri diverse, există și provocări semnificative în ceea ce privește confidențialitatea acestora. Iată câteva dintre provocările majore:

Colectarea excesivă de date

În mediul digital, datele personale sunt colectate în cantități uriașe, uneori fără ca utilizatorii să fie pe deplin conștienți de acest lucru. Companiile și organizațiile adună o varietate de informații despre utilizatori, inclusiv date demografice, preferințe personale, comportament online și multe altele. Această colectare excesivă de date poate pune în pericol confidențialitatea și poate deschide uși pentru utilizări abuzive sau necorespunzătoare.

Risc de securitate cibernetică

Odată ce datele personale sunt colectate și stocate, există întotdeauna un risc de securitate cibernetică. Atacurile cibernetice pot viza săvârșirea de furturi de identitate, fraudă sau acces neautorizat la informațiile personale. În ciuda măsurilor de securitate implementate, hackerii și infractorii cibernetici găsesc mereu modalități noi și sofisticate de a accesa și exploata datele personale.

Utilizarea necorespunzătoare a datelor

O altă provocare este legată de modul în care datele personale sunt utilizate. Companiile pot folosi informațiile personale pentru scopuri de marketing direct sau pentru a personaliza și adapta experiența utilizatorilor. Cu toate acestea, utilizarea necorespunzătoare a datelor poate duce la încălcări ale confidențialității și poate crea sentimente de invadare a vieții private.

Lipsa de control și transparență

Utilizatorii pot să nu aibă un control adecvat asupra modului în care datele lor personale sunt colectate, stocate și utilizate. Politicile de confidențialitate pot fi adesea complexe și greu de înțeles, iar utilizatorii pot fi de acord cu termeni și condiții fără să conștientizeze în totalitate implicațiile lor. Aceasta poate duce la lipsa de transparență și la pierderea controlului asupra informațiilor personale.

Globalizarea și transferul internațional de date

O provocare suplimentară în era digitală este transferul internațional de date. Datele personale pot fi colectate într-o țară și stocate sau prelucrate în alta. Această transferare internațională poate crea dificultăți în ceea ce privește respectarea legilor și standardelor de confidențialitate în diferite jurisdicții.

1.1.4 Posibile soluții

La provocările identificate mai sus, cu ajutorul resurselor bibliografice și a experienței proprie, am ajuns la următoarele posibile soluții ale problemelor ce țin de confidențialitatea datelor personale:

Politici de confidențialitate clare și accesibile

Organizațiile trebuie să furnizeze informații clare și accesibile cu privire la modul în care colectează, stochează și utilizează datele personale. Utilizatorii trebuie să fie informați în mod transparent cu privire la drepturile lor și să aibă posibilitatea de a decide asupra utilizării datelor lor personale.

Securitatea datelor

Măsurile de securitate adecvate trebuie implementate pentru a proteja datele personale împotriva accesului neautorizat, a pierderii sau a furtului. Aceste măsuri pot include criptarea datelor, autentificarea în doi factori și monitorizarea continuă a sistemelor și rețelelor pentru detectarea activității suspecte.

Consimțământul asumat și controlul utilizatorului

Utilizatorii trebuie să aibă dreptul de a da consimțământul asumat și de a avea control asupra datelor lor personale. Aceasta înseamnă că utilizatorii ar trebui să poată decide în mod clar și informat cum și în ce scopuri sunt utilizate datele lor, și să poată revoca consimțământul în orice moment.

Educație și conștientizare

Este important ca utilizatorii să fie educați cu privire la importanța confidențialității datelor și să fie conștienți de drepturile lor. Educația în domeniul protecției datelor ar trebui să fie parte integrantă a programelor de formare și să fie disponibilă publicului larg.

Reglementări și standarde adecvate

Guvernele și organizațiile internaționale trebuie să dezvolte și să implementeze reglementări și standarde adecvate pentru protecția datelor personale. Acestea ar trebui să fie actualizate în mod regulat pentru a ține pasul cu evoluția tehnologică și cu provocările din ce în ce mai complexe ale protecției datelor.

1.1.5 Concluzie

Așadar, confidențialitatea datelor este un aspect crucial în utilizarea tehnologiei și a TIC, în general. Protejarea datelor personale și asigurarea confidențialității sunt esențiale pentru menținerea încrederii și respectării drepturilor individuale. Cu toate provocările legate de colectarea excesivă de date, securitatea cibernetică, utilizarea necorespunzătoare a datelor și lipsa de control și transparență, este necesară o abordare atentă și responsabilă în utilizarea și gestionarea datelor personale. Cu o abordare responsabilă și angajament din partea tuturor părților implicate, putem contribui la o utilizare etică și sustenabilă a tehnologiei în beneficiul tuturor.

1.2. Discriminarea algoritmilor: Analiza, implicații și soluții

1.2.1 Introducere în discriminarea algoritmilor

În zilele noastre, algoritmii au devenit omniprezenți în luarea deciziilor automate și în gestionarea diverselor aspecte ale vieții, în toate etapele ei. Cu toate acestea, utilizarea algoritmilor nu este fără provocări și riscuri. Unul dintre aspectele critice care trebuie abordate este discriminarea algoritmilor, care poate duce la tratament nedrept, inegalitate și perpetuarea unor inechități sociale. În acest capitol, ne propunem să analizăm problema discriminării algoritmilor, să explorăm implicațiile sale și să identificăm soluții potențiale pentru a aborda această problemă gravă.

1.2.2 Definirea discriminării algoritmilor

Discriminarea algoritmilor se referă la situația în care algoritmii iau decizii sau generează rezultate care sunt discriminatorii sau nedrepte față de anumite grupuri de oameni, pe baza caracteristicilor lor demografice, sociale sau alte trăsături relevante. Aceasta poate include discriminarea bazată pe rasă, gen, origine etnică, orientare sexuală, statut socio-economic și multe altele. Discriminarea algoritmilor poate fi intenționată sau rezultatul unor erori sau biasuri în seturile de date utilizate sau în algoritmi însăși.

1.2.3 Implicațiile discriminării algoritmilor

Discriminarea algoritmilor are consecințe profunde și negative asupra indivizilor și societății în ansamblu. Iată câteva dintre implicațiile sale importante:

Inechitate în luarea deciziilor

Algoritmii discriminatorii pot duce la inechități în procesele decizionale importante, cum ar fi selecția pentru locuri de muncă, acordarea de credite, evaluarea candidaților și multe altele. Aceasta poate perpetua inegalități și privilegii existente, afectând în mod disproporționat anumite grupuri vulnerabile.

Amplificarea prejudecăților sociale

Dacă algoritmii sunt instruiți pe seturi de date care conțin biasuri sau prejudecăți sociale, aceștia pot perpetua aceste modele discriminatorii. De exemplu, un algoritm de selecție pentru locuri de muncă care se bazează pe istoricul de angajare anterior poate perpetua barierele de acces pentru anumite grupuri marginalizate.

Pierderea confidenței și încrederii în sistemele automate

Discriminarea algoritmilor poate duce la pierderea încrederii în sistemele automate și în tehnologie, în general. Dacă oamenii se simt tratați nedrept sau discriminați de către algoritmi, ei pot evita utilizarea acestor sisteme sau pot dezvolta o aversiune față de tehnologie.

Amplificarea inegalităților sociale existente

Discriminarea algoritmilor poate amplifica inegalitățile sociale deja existente în societate. Dacă algoritmii perpetuează privilegiile și inegalitățile în luarea deciziilor, aceasta poate duce la o distribuție inegală a oportunităților și avantajelor în societate.

Eroziunea drepturilor individuale

Discriminarea algoritmilor poate afecta drepturile individuale, cum ar fi dreptul la egalitate, dreptul la confidențialitate și dreptul la non-discriminare. Utilizarea discriminatorie a algoritmilor poate pune în pericol aceste drepturi fundamentale și poate afecta autonomia și demnitatea umană.

1.2.4 Soluții pentru abordarea discriminării algoritmilor

Pentru a aborda problema discriminării algoritmilor este nevoie de un efort colectiv și de implicarea tuturor părților implicate, inclusiv cercetători, dezvoltatori de algoritmi, organizații și guverne. Iată câteva potențiale soluții:

Diversitate și incluziune în dezvoltarea algoritmilor

Este important să promovăm diversitatea și incluziunea în procesul de dezvoltare a algoritmilor. Acest lucru înseamnă angajarea de persoane din diferite grupuri demografice și sociale în dezvoltarea algoritmilor și asigurarea unei reprezentări echitabile a acestor grupuri în seturile de date utilizate.

Transparența și responsabilitate

Dezvoltatorii de algoritmi ar trebui să fie transparenți în privința modului în care algoritmii iau decizii și să ofere explicații clare atunci când se iau decizii cu impact semnificativ. Responsabilitatea pentru rezultatele algoritmilor discriminatorii ar trebui să fie asumată de către dezvoltatori și organizatori.

Verificarea și testarea algoritmilor

Algoritmii ar trebui verificați și testați în mod regulat pentru a identifica și corecta eventualele biasuri sau discriminări. Auditele independente și procesele de certificare pot juca un rol important în asigurarea corectitudinii și imparțialității algoritmilor.

Educație și conștientizare

Este necesară educația și conștientizarea publicului cu privire la problemele legate de discriminarea algoritmilor. Oamenii ar trebui să fie informați cu privire la riscurile asociate utilizării algoritmilor și să aibă cunoștințe despre drepturile lor și modalitățile de protecție.

Reglementări și standarde adecvate

Guvernele și organizațiile internaționale ar trebui să dezvolte și să implementeze reglementări și standarde adecvate pentru utilizarea algoritmilor. Acestea ar trebui să ofere ghidare clară cu privire la practici etice și să stabilească responsabilități clare pentru dezvoltatori și utilizatori de algoritmi. Reglementările ar trebui să protejeze drepturile individuale, să prevină discriminarea și să promoveze transparența și responsabilitatea în utilizarea algoritmilor.

1.2.5 Concluzie

Discriminarea algoritmilor este o problemă serioasă și complexă în era digitală. Utilizarea neadecvată a algoritmilor poate perpetua inegalități sociale și poate afecta drepturile și demnitatea umană. Abordarea acestei probleme necesită un efort colectiv, implicând dezvoltatori, organizații, guverne și utilizatori. Prin promovarea diversității și incluziunii în dezvoltarea algoritmilor, transparența și responsabilitatea în procesul decizional, testarea și verificarea regulată a algoritmilor, educația și conștientizarea publicului și stabilirea unor reglementări adecvate, putem spera să reducem discriminarea algoritmilor și să promovăm utilizarea etică a tehnologiei în beneficiul tuturor.

1.3. Impactul tehnologiei asupra locurilor de muncă și implicațiile etice

1.3.1 Introducere

În ultimele decenii, progresele tehnologice în domeniul inteligenței artificiale, automatizării și roboticii au adus schimbări semnificative în piața muncii. Aceste evoluții au generat un impact profund asupra locurilor de muncă și au ridicat numeroase întrebări și dileme etice. Această lucrare se concentrează asupra impactului tehnologiei asupra locurilor de muncă și asupra problemelor etice asociate acestui fenomen.

1.3.2 Oportunități și provocări ale impactului tehnologiei asupra locurilor de muncă

Analizând impactul tehnologiei asupra locurilor de muncă și implicațiile etice ale acestora, am centralizat următoarele provocări și oportunități, pe baza expertizei bibliografice și a experienței profesionale:

Automatizarea și înlocuirea forței de muncă umane

Automatizarea și robotica au dus la o creștere semnificativă a eficienței și productivității în multe industrii. În timp ce aceasta poate fi benefică pentru companii, există și o preocupare cu privire la înlocuirea forței de muncă umane. Înlocuirea lucrătorilor umani cu mașini și roboți poate duce la șomaj și instabilitate economică. Aceasta ridică întrebări etice legate de responsabilitatea noastră față de lucrători și asigurarea unui mediu de muncă sigur și echitabil.

Dezvoltarea de noi locuri de muncă și adaptabilitatea

Pe de altă parte, progresul tehnologic a creat și noi oportunități de muncă. În timp ce unele locuri de muncă pot fi înlocuite, altele pot fi create prin dezvoltarea și implementarea noilor tehnologii. Aceasta implică însă necesitatea de a investi în resurse și formare pentru a permite lucrătorilor să se adapteze noilor cerințe tehnologice. Astfel, apar întrebări etice despre asigurarea accesului egal la oportunitățile de angajare și despre responsabilitatea noastră față de resursele umane.

Inegalitatea și diviziunea digitală

Un alt aspect important al impactului tehnologiei asupra locurilor de muncă este riscul creșterii inegalității și a diviziunii digitale. Accesul inegal la tehnologie și la oportunitățile de formare necesare pentru a profita de noile locuri de muncă poate duce la o diviziune clară între cei care au resurse și cunoștințe și cei care nu le au. Acest aspect ridică întrebări legate de etica distribuției de resurse și responsabilitatea noastră de a ne asigura că toți lucrătorii beneficiază de avantajele tehnologiei.

Securitatea și confidențialitatea datelor

O altă preocupare etică importantă în legătură cu impactul tehnologiei asupra locurilor de muncă este securitatea și confidențialitatea datelor. Tehnologiile avansansate tind să rezolve problema cu securitatea și cobfidențialitatea datelor, dar încă se mai ivesc mici probleme și atacuri cibernetice.

Biometria și monitorizarea angajaților

O altă problemă etică asociată cu tehnologia și locurile de muncă este utilizarea biometriei și a sistemelor de monitorizare a angajaților. Tehnologiile moderne permit colectarea și analizarea datelor biometrice, cum ar fi amprentele digitale, recunoașterea facială și monitorizarea activității angajaților prin intermediul dispozitivelor inteligente. Cu toate acestea, această practică ridică îngrijorări legate de confidențialitatea și securitatea datelor personale, precum și de drepturile individuale ale angajaților la intimitate și libertate.

Impactul asupra sănătății mentale și bunăstării angajaților

Implementarea tehnologiei în locurile de muncă poate avea un impact semnificativ asupra sănătății mentale și bunăstării angajaților. Presiunea de a fi mereu conectat, ritmul rapid al lucrului și dependența de tehnologie pot duce la stres, epuizare și tulburări ale sănătății mentale. În acest sens, se pune întrebarea etică cu privire la modul în care tehnologia ar trebui utilizată în mod responsabil pentru a sprijini bunăstarea angajaților și a le oferi un mediu de lucru sănătos.

1.3.3 Concluzie

Impactul tehnologiei asupra locurilor de muncă aduce atât oportunități, cât și provocări etice. Este important să fim conștienți de implicațiile acestui fenomen și să luăm în considerare principiile etice în dezvoltarea și utilizarea tehnologiei. Este necesar să abordăm problemele de inegalitate, securitate, confidențialitate și sănătate mentală pentru a asigura un echilibru între progresul tehnologic și bunăstarea angajaților. Prin adoptarea unor standarde etice ridicate și prin implicarea tuturor părților interesate, putem crea un viitor al muncii în care tehnologia să fie utilizată într-un mod responsabil și benefic pentru toți lucrătorii.

1.4. Etica în utilizarea inteligenței artificiale în decizii critice

1.4.1 Introducere în utilizarea etică a inteligenței artificiale

Dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale (IA) a adus cu sine o serie de posibilități și provocări în diverse domenii ale vieții noastre. În special, utilizarea inteligenței artificiale în decizii critice, cum ar fi cele din domeniul medical, justiție sau securitate, ridică probleme etice complexe.

1.4.2 Implicații și provocări asociate luarii de decizii de către IA

Această lucrare se concentrează asupra eticii în utilizarea inteligenței artificiale în decizii critice și analizează implicațiile și provocările asociate acestui fenomen, care sunt redate mai jos:

Precizia și transparența algoritmilor de IA

Atunci când inteligența artificială este implicată în luarea deciziilor critice, precizia și transparența algoritmilor devin aspecte esențiale. Sistemele de inteligență artificială trebuie să fie suficient de precise pentru a lua decizii corecte și informate, dar și să fie transparente în modul în care ajung la aceste decizii. Acest lucru este crucial pentru a evita erorile și prejudecățile neintenționate care pot apărea în algoritmi și pentru a asigura încrederea și responsabilitatea în deciziile critice.

Responsabilitatea și asumarea riscurilor ulterioare

Un alt aspect important al eticii în utilizarea inteligenței artificiale în decizii critice este responsabilitatea și asumarea de riscuri ulterioare. Cine este responsabil pentru deciziile luate de algoritmi și cum poate fi stabilită responsabilitatea în cazul în care deciziile au consecințe negative sau injuste? Este necesară o claritate cu privire la cine deține responsabilitatea și cum poate fi tras la răspundere în cazul în care sunt identificate erori sau abuzuri în deciziile luate de algoritmi.

Neutralitate și prejudecăți algoritmice

Un alt aspect delicat al utilizării inteligenței artificiale în decizii critice este prezența potențialelor prejudecăți algoritmice. Algoritmii de IA sunt programați să învețe din date existente și să facă generalizări bazate pe aceste date. Dacă datele utilizate în antrenarea algoritmilor sunt sesizate de prejudecăți sau discriminare, există riscul ca deciziile critice luate să perpetueze aceste prejudecăți. Este necesară o evaluare riguroasă și o monitorizare constantă a algoritmilor pentru a preveni și corecta orice prejudecăți sau discriminări în deciziile critice.

Transparentizarea algoritmilor și accesul la informații

Transparența algoritmilor de IA utilizată în decizii critice este esențială pentru a asigura încrederea și responsabilitatea în procesul decizional. Utilizatorii și persoanele afectate de deciziile algoritmice trebuie să aibă acces la informații clare și comprehensibile cu privire la modul în care algoritmii funcționează, cum sunt antrenați și pe ce criterii iau decizii. Transparența trebuie să fie asigurată atât în ceea ce privește codul sursă al algoritmilor, cât și în privința seturilor de date utilizate și a metodelor de evaluare a performanței. Acest lucru permite o analiză critică și o evaluare a deciziilor luate de algoritmi și oferă posibilitatea de a identifica eventualele probleme sau prejudecăți.

Consilierea umană și responsabilitatea etică

În utilizarea inteligenței artificiale în decizii critice, este important să se păstreze un echilibru între rolul algoritmilor și cel al experților umani. Deși algoritmii pot oferi informații și sugestii valoroase, este necesară implicarea și consilierea umană în procesul decizional. Experții umani pot aduce o perspectivă contextuală, etică și empatică, luând în considerare aspectele individuale și situaționale care pot fi greu de captat de către algoritmi. Astfel, responsabilitatea etică a deciziilor rămâne în mâinile experților umani, iar algoritmii trebuie să fie utilizați ca instrumente de suport și nu ca înlocuitori ai deciziilor umane.

1.4.3 Concluzie

Utilizarea inteligenței artificiale în decizii critice ridică numeroase provocări etice. Pentru a asigura o utilizare responsabilă și etică a tehnologiei, trebuie să se acorde o atenție deosebită aspectelor preciziei, transparenței, neutralității și responsabilității etice. Dezvoltatorii și utilizatorii de tehnologie trebuie să fie conștienți de impactul potențial asupra indivizilor și societății și să ia măsuri pentru a minimiza riscurile și prejudecățile. În final, este necesară o abordare holistică și colaborativă, implicând cercetători, experți în etică, autorități de reglementare și societatea în ansamblul ei pentru a defini și implementa principii și standarde etice în utilizarea inteligenței artificiale în decizii critice.

CAPITOLUL 2

ANALIZA NIVELULUI DE INFORMAȚII PRIVIND IMPLICĂRILE ETICII ÎN UTILIZAREA TEHNOLOGIEI

2.1 Metodele folosite în cadrul cercetării

Pentru a putea studia implicațiile eticii în utilizarea tehnologiei, am ales să folosesc două metode: metoda cercetării literaturii de specialitate și metoda sondajului de opinie și analiza acestuia.

2.1.1 Metoda cercetării literaturii de specialitate

Pentru a teoretiza și rezuma problema eticii în utilizarea tehnologiei, am ales să folosesc metoda cercetării și să studiez literatura de specialitate, incluzând ghiduri specializate (se regăsesc la bibliografie). Majoritatea au fost în limba engleză și au fost studiate total sau parțial. Mai jos sunt inventariate o parte dintre acestea, după cum urmează:

„Ethics in Information Technology” de George Reynolds – Această carte oferă o introducere cuprinzătoare în domeniul eticii utilizării tehnologiei informației și comunicațiilor, abordând subiecte precum confidențialitatea datelor, drepturile de autor, securitatea informației și impactul social al tehnologiei.
„Ethical and Social Issues in the Information Age” de Joseph Migga Kizza – Această carte analizează provocările etice și sociale asociate cu utilizarea tehnologiei informației într-o varietate de contexte, inclusiv educație, sănătate, comerț electronic și guvernare electronică.
„Ethics for the Information Age” de Michael J. Quinn – Această carte explorează aspectele etice specifice utilizării tehnologiei în societatea contemporană, precum protecția datelor, drepturile de autor, drepturile digitale și consecințele sociale ale tehnologiei.
„The Cambridge Handbook of Information and Computer Ethics” – Această lucrare de referință conține o colecție de articole scrise de experți în domeniul eticii informației și eticii calculatorului. Abordează o gamă largă de subiecte, inclusiv drepturile digitale, confidențialitatea datelor, responsabilitatea profesională și etica inteligenței artificiale.
„The Ethics of Technology: A Geometric Analysis of Five Moral Principles” de Martin Peterson – Această carte oferă o analiză etică detaliată a tehnologiei, aplicând cinci principii morale fundamentale în domeniu. Explorează teme precum intimitatea, autonomia, responsabilitatea și justiția în contextul tehnologic.
„Ethics and Technology: Controversies, Questions, and Strategies for Ethical Computing” de Herman T. Tavani – Această carte examinează diferitele dileme etice și controverse legate de utilizarea tehnologiei, oferind strategii și abordări pentru abordarea acestora.
„The Ethics of Invention: Technology and the Human Future” de Sheila Jasanoff – Această lucrare explorează implicatiile etice și sociale ale inovatiei tehnologice în diferite domenii, precum știința, sănătatea, mediul și justiția socială.

Acestea sunt o parte majoră pentru punctele de plecare ale capitolului I al prezentei lucrări. Centralizarea și rezumarea acestei probleme, în limba română, este rezultatul prezentei teze.

2.1.2 Metoda chestionării directe

Pentru colectarea datelor de la subiecți am folosit un chestionar de opinie, cu punctaj, unde aceștia se puteau autoverifica asupra cantității și calității informațiilor deținute despre etică și cum să se ferească de un posibil atac cibernetic. Întrebările chestionarului sunt în ANEXA 1.

Prin completarea chestionarului, subiecții și-au exprimat acordul de a participa la cercetarea de față, care are ca scop identificarea nivelului de cunoaștere a drepturilor și obligațiilor etice în utilizarea tehnologiilor. În egală măsură, acest chestionar are ca scop identificarea provocărilor și a nevoilor oamenilor care folosesc TIC, în vederea îmbunătățirii cunoștințelor despre etică și implicările ei în dezvoltarea tehnologiilor. Chestionarul este anonim, cuprinde 9 itemi, iar completarea lui durează aproximativ 5 minute. Pentru fiecare întrebare se va primi un punctaj. În funcție de punctajul final, concluzia preliminară a chestionarului este:

· 0-3 puncte: slab pregătit în fața unui atac cibernetic

· 4-6 puncte: mediu pregătit în fața unui atac cibernetic

· 7-10 puncte: bine pregătit asupra unui atac cibernetic.

Rezultatele:

Au răspuns un număr de 100 de subiecți. Răspunsurile centralizate sunt:

-media notelor 3,72 / 10 puncte

-media răspunsurilor corecte 3/10

-interval de notare 1-10 puncte.

Se constată că se pune prea puțin accent pe aspecte etice ce țin de lucrul în mediul online, fapt ce devine îngrijitor.

La prima întrebare, cea care se referă la informarea asupra politicii de confidențialitate și protecția datelor, peste 75% dintre respondenți au răspuns afirmativ, dar sunt și care au raspuns negativ, în procent mai mic, de 8%.

Figura 1 – Răspunsuri la întrebarea 1 a chestionarului

La cea de-a doua întrebare, unde a fost cerută părerea despre cât de des verifică setările conturilor, răspunsurile au fost împărțite între în mod regulat și ocazional, fapt ce dovedește lipsa de conștientizare a pericolului din mediul online.

Figura 2 – Răspunsuri la întrebarea 2 a chestionarului

La întrebarea numărul 3, cea legată de respectarea drepturilor de autor și a proprietății intelectuale în utilizarea conținutului digital, toți subiecți au raspuns cu Da, Întotdeauna, lucru îmbucurător.

Întrebarea 4 este una la care s-a răspuns în majoritatea cazurilor cu Important și Foarte Important, adică subiecții consideră transparența și modul corect de colectare și utilizare a datelor corespunzător.

Figura 3 – Răspunsuri la întrebarea 4 a chestionarului

La întrebarea cu numărul 5 este posibil să nu se fi înțeles esența acesteia deoarece au fost răspunsuri din toate categoriile, iar feedback-ul subiecților după chestionar a dus la solicitări despre ce înseamnă algoritmi și unde îi găsim.

Figura 4 – Răspunsuri la întrebarea 5 a chestionarului

Peste 80% dintre subiecți se consideră preocupați și foarte preocupați de influența tehnologiei asupra vieții private și a drepturilor individuale.

Figura 5 – Răspunsuri la întrebarea 6 a chestionarului

Majoritatea celor chestionați au fost de acord că tehnologia are un efect mixt asupra comunicării și asupra relațiilor interpersonale, iar restul au considerat fie că are un impact negativ (12%), fie pozitiv (20%).

Figura 6 – Răspunsuri la întrebarea 7 a chestionarului

Întrebarea numărul 8, unde o parte dintre subiecți au considerat că doar de obicei este indicat să consulți informațiile din mediul online, înainte de a le considera adevărate (56%) și o bună-parte (40%) consideră că aceste informații trebuie a fi verificate Întotdeauna.

Figura 7 – Răspunsuri la întrebarea 8 a chestionarului

Întrebarea numărul 9, cea care este direct-legată de prezenta lucrare, a confirmat faptul că subiecții consideră confidențialitatea datelor cel mai puternic aspect etic în utilizarea tehnologiei în viața de zi cu zi.

Figura 8 – Răspunsuri la întrebarea 9 a chestionarului

CAPITOLUL 3

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Încheierea acestei lucrări subliniază cu fermitate importanța unei abordări etice riguroase în dezvoltarea și utilizarea tehnologiilor, mai ales în cazul tehnologiilor informaționale și de comunicații. Este evident că deciziile etice au un impact profund asupra individului, societății și mediului înconjurător.

3.1. Concluzii

Se observă cu ochiul liber că tehnologia informațională și de comunicații (TIC) a schimbat profund structura societății și a avut un impact semnificativ asupra relațiilor umane, educației, economiei și comunicării. Prin urmare, este imperativ să abordăm aspectele etice relevante în aceste domenii.

Cu siguranță este importantă protejarea datelor și a confidențialității în lumea digitală. Riscurile asociate cu prelucrarea și stocarea inadecvată a datelor subliniază necesitatea unor standarde etice solide în acest domeniu.

Este crucial să se reducă decalajele digitale și să se ofere oportunități egale tuturor indivizilor, indiferent de resursele și abilitățile lor.

Responsabilitățile profesionale și morale a celor implicați în dezvoltarea și utilizarea TIC sunt definitorii. Promovarea codurilor etice solide și cultivarea unei conștiințe etice în rândul profesioniștilor din domeniul tehnologiei sunt esențiale pentru o evoluție etică în acest domeniu. Se recunoaște importanța dialogului continuu și necesitatea unei abordări proactive în fața problemelor etice emergente în domeniul TIC.

3.2. Propuneri

Pentru o viitoare lucrare, cred că este o oportunitate a se continua prezentul demers prin explorarea felului în care tehnologia poate fi integrată în mod etic în procesul de predare a limbii române (fiind și profesor de limbă română, la bază). Se poate examina utilizarea platformelor de învățare online, a aplicațiilor de gramatică și vocabular, a resurselor multimedia etc. și să se analizeze cum aceste tehnologii pot sprijini dezvoltarea abilităților de comunicare și înțelegere a limbii române și cum pot fi gestionate aspectele etice, cum ar fi protecția datelor personale și accesibilitatea pentru toți elevii.

Consider importante implicațiile etice ale utilizării limbajului digital și a rețelelor sociale: discutarea despre aspectele etice legate de utilizarea limbajului digital în comunicarea în limba română, cum ar fi respectarea normelor de comunicare și a drepturilor de autor. De asemenea, analiza impactul rețelelor sociale asupra limbii române și modul în care pot fi promovate bunele practici și respectul pentru limbajul și cultura română în mediul digital.

Aș mai putea adăuga etica în evaluarea și corectarea lucrărilor scrise, utilizând tehnologia. Astfel, se poate evita plagiatul și frauda academică în mediul digital și pot fi aplicate criterii etice în procesul de evaluare

În final, etica în utilizarea tehnologilor este o temă vastă și complexă, dar cu o abordare adecvată și o cercetare temeinică, poți aduce o contribuție valoroasă în înțelegerea și promovarea practicilor etice în acest domeniu.

BIBLIOGRAFIE

Buolamwini, J., & Gebru, T. (2018). Gender Shades: Intersectional Accuracy Disparities in Commercial Gender Classification. Proceedings of the 1st Conference on Fairness, Accountability and Transparency, 77-91.
Floridi, L., & Taddeo, M. (Eds.). (2010). The Cambridge Handbook of Information and Computer Ethics. Cambridge University Press.
Jasanoff, S. (2016). The Ethics of Invention: Technology and the Human Future. W.W. Norton & Company.
Kizza, J. M. (2019). Ethical and Social Issues in the Information Age (7th ed.). Springer
Mihaela Brut, Sabin Buraga, Prezentări multimedia pe Web. Limbajele XHTML+TIME şi SMIL, Editura Polirom, Iaşi, 2004 http://www.infoiasi.ro/~multimedia
O’Neil, C. (2016). Weapons of Math Destruction: How Big Data Increases Inequality and Threatens Democracy. Broadway Books.
Peterson, M. (2017). The Ethics of Technology: A Geometric Analysis of Five Moral Principles. Oxford University Press.
Quinn, M. J. (2020). Ethics for the Information Age (8th ed.). Pearson.
Reynolds, G. (2021). Ethics in Information Technology (7th ed.). Cengage Learning.
S. Buraga, Şt. Tanasă, V. Tarhon-Onu. (2002). Programare Web& Bash şi Perl. Ed. Polirom:Iași http://thor.info.uaic.ro/~busaco/books.html#cgi
Buraga,S. (2003). Aplicaţii Web la cheie. Studii de caz în PHP.Polirom:Iaşi http://thor.info.uaic.ro/~busaco/books.html#php
Buraga, S. (2002). Proiectarea siturilor Web. Editura Polirom:Iaşi http://thor.info.uaic.ro/~busaco/books.html#design
Buraga, S. (2001). Tehnologii Web. Ed. MatrixROM : Bucureşti http://thor.info.uaic.ro/~busaco/books.html#web
Selbst, A. D., Friedler, S. A., & Venkatasubramanian, S. (2019). Fairness and Abstraction in Sociotechnical Systems. Foundations and Trends® in Privacy and Security, 4(3), 211-407.
Tavani, H. T. (2020). Ethics and Technology: Controversies, Questions, and Strategies for Ethical Computing (5th ed.). Wiley.
Zarsky, T. Z. (2016). The Trouble with Algorithmic Decisions: An Analytic Roadmap to Examine Efficiency and Fairness in Automated and Opaque Decision Making. Science, Technology, & Human Values, 41(1), 118-132.
* * *, Basics of HTML: http://www.htmlgoodies.com/primers/basics.html
* * *, HyperText Markup Language (HTML) Home Page: http://www.w3.org/MarkUp/
* * *, Introduction to HTML: http://www.cwru.edu/help/introHTML/toc.html
* * *, NCSA Beginner’s Guide to HTML: http://archive.ncsa.uiuc.edu/General/Internet
AI Now Institute. (2019). AI Now Report 2019. Retrieved from https://ainowinstitute.org/AI_Now_2019_Report.pdf
Data & Society Research Institute. (2018). Discriminating Systems: Gender, Race, and Power in AI. Retrieved from https://datasociety.net/wp-content/uploads/2018/09/DataAndSociety_DiscriminatingSystems.pdf
Dave Raggett, Arnaud Le Hors, Ian Jacobs, HTML 4.01 Specification, Recomandare a Consorţiului Web: http://www.w3.org/TR/html401/
Dave Raggett, Getting started with HTML: http://www.w3.org/MarkUp/Guide/
Dave Raggett, More advanced features: http://www.w3.org/MarkUp/Guide/Advanced.html
Ştefan Tanasă, Scurtă prezentare a limbajului HTML: http://thor.infoiasi.ro/~stanasa/web/html.html
Valentin Clocotici, H T M L – manual on-line: http://www.infoiasi.ro/~val/htmlearn.htm
WWW.HTMLPrimer.html

Implicațiile etice ale tehnologiei