PREZENTAREA GENERALĂ A ORGANIZAŢIEI ŞCOLARE REPERE ISTORICO- GEOGRAFICE

Primele atestări ale vieţii materiale şi spirituale pe teritoriul comunei datează din perioada romană, dovadă – Cetatea Crizbav, despre care specialiştii apreciază că a fost construită de romani după ocuparea Daciei, dar atestările documentare certe provin din anul 1335.

Localitatea a fost întemeiată în sec. XIV şi s-a concentrat în jurul cetăţii construite de Ladislau cel Sfânt, regele Ungariei în anul 1080. Cetatea a fost reparată de aristocratul secui Mihály Nemes în anii 1200.

Crizbav este renumit pentru răscoalele săseşti din anii 1324, respectiv 1332. Conform diplomei Regelui Ludovic cel Mare, cetatea a fost utilizată pe post de loc de observaţie în scopuri militare. Munţii Perşani sunt o zonă bogată în drumuri forestiere, monumente ale naturii şi rezervaţii: “Coloanele Bazaltice de la Racoş”, “Padurea Bogăţii” şi “Cotul Turzun”.

În apropierea Crizbavului este Rezervaţia Naturală de la Dumbrăviţa, supranumită “Delta Transilvaniei”, o zonă a lacurilor unde primăvara şi toamna apar mii de păsări aflate în migraţie: pescăruşi, egrete, cormorani, stârci, fundaci, corcodei, berze negre, raţe si gâşte sălbatice.

Situat în mijlocul judeţului Braşov, comuna Crizbav este o localitate în care s-au stabilit majoritari doar români şi maghiari. Legenda „Văii Hameiului” aminteşte şi astăzi un fragment frământat  din istoria locului şi formarea aşezării.

Actuala denumire provine din limba germană de la cuvântul „Krebsbach”, în traducere „Valea Racilor”. La o distanţă de 1 km nord se găseşte satul Cutuş. Numele localităţii provine din limba maghiară, de la cuvântul „Kuts”, care în traducere înseamnă „fântânar”.

Din punct de vedere administrativ Crizbavul a făcut parte, până în anul 1854, din judeţele Alba, Braşov, Trei Scaune şi Sibiu. În anul 1854 s-a înfiinţat o prefectură a Braşovului, în care au fost incluse zece preturi, printre care şi cea a Feldioarei, căreia îi aparţinea şi Crizbavul.

În anul 1880 Crizbavul făcea parte din plasa Bârsa de Jos, situaţie care s-a menţinut şi prin  Legea Administraţiei din anul 1925.

Începând cu iunie 1949 Crizbavul va face parte din raionul Braşov, iar ulterior este trecut în componenţa raionului Codlea. Prin noua împărţire administrativă din 16 februarie 1968, Crizbavul pierde statutul de comună, fiind arondat comunei Hălchiu, judeţul Braşov.

Localitatea Crizbav a funcţionat ca sediu administrativ-teritorial, în documente de arhivă fiind atestată o clădire cu destinaţie administrativă, denumită „Curia”, construită în anul 1609.

Comuna Crizbav- Kreisbach Rakospatak- este localizată la 25 km nord-vest de municipiul Braşov, pe o depresiune mai înaltă a podişului Bârsei, la poalele sudice ale munţilor Perşani. Comuna aparţine regiunii istorice Ţara Bârsei şi se află la 10 km de DN13- comuna Feldioara şi 6 km de DN1- comuna Dumbrăviţa.

Altitudinea absolută a localităţii este de 570 m, aceasta ridicându-se treptat spre Munţii Perşani şi scăzând spre est, în zona comunei Feldioara şi către sud-est, în zona localităţii Satu-Nou. Înălţimile mai mari din zona localităţii Crizbav sunt Vârful Horezu (1033m) şi Vârful Cetăţii (1105m), ambele dispuse  în Munţii Perşani la aproximativ 6 km de centrul localităţii.

Comuna se învecinează la nord cu comunele Comăna şi Măieruş, la est cu comuna Feldioara, la sud cu comuna Hălchiu, la vest cu comunele Dumbrăviţa şi Părău.

Comuna Crizbav cuprinde satele Crizbav şi Cutuş.

De-a lungul timpului, fenomenul educaţional a fost gestionat de către cele două parohii, ortodoxă şi evanghelică lutherană. Prima grădiniţa s-a deschis în anul 1898 şi de atunci a funcţionat fără întrerupere.

Primele menţiuni despre existenţa învăţământului sunt din 1778, referitoare la şcoala de limbă maghiară; localul în care a funcţionat fiind refăcut şi extins, în prezent adăpostind Şcoala Gimnazială a localităţii.

În localitatea Cutuş a fost deschisă, în anul 1950, prima şcoală, ulterior fiind construit un local nou, destinat activităţii didactice.

În prezent, există în comună trei clădiri care au ca destinaţie desfăşurarea procesului instructiv educativ: Şcoala Gimnazială Crizbav, Grădiniţa cu Program Normal Crizbav, Şcoala Primară Cutuş cu Grădiniţa cu Program Normal Cutuş unde învaţă peste 400 de copii.

VIZIUNEA ŞCOLII: Şcoala Gimnazială Crizbav este o şcoală aflată în slujba comunităţii, având capacitatea de a funcţiona ca o structură eficientă şi echitabilă pentru toate categoriile de educabili-copii şi adulţi şi de a asigura progresul tuturor elevilor săi, astfel încât „mâine să fie mai buni decât azi”. Construim viitorul copiilor prin iubire, respect şi responsabilitate, pentru ca aceştia să devină cetăţeni dornici de a învăţa pe tot parcursul vieţii, fiind stimulaţi în obţinerea de performanţe şcolare  menite să ancoreze şcoala în comunitatea locală şi europeană.

MISIUNEA ŞCOLII: Şcoala noastră este deschisă pentru toţi cei care au nevoie de educaţie, copii şi tineri, deopotrivă. În opinia noastră nu este un privilegiu pentru câţiva, ci este un drept al tuturor. 

Avem ca prioritate pregătirea elevilor pentru o lume în schimbare, formându-le capacităţi, deprinderi şi competenţe care să le permită să-şi găsească locul şi menirea socială. Respectăm fiecare elev, oricât de modeste ar fi rezultatele şcolare, identificând talentele şi aptitudinile fiecăruia pentru a le putea valorifica. Dorim pentru elevii noştri:

  • Un învăţământ de calitate, modern flexibil, adaptat nevoilor şi aspiraţiilor individuale, conform standardelor europene, în concordanţă cu aşteptările comunităţii;
  • Adaptare la situaţiile de schimbare specifice societăţii în dezvoltare;
  • Educaţia copiilor realizată într-un mediu sigur şi nediscriminatoriu;
  • Existenţa unui climat stimulativ atât pentru elevi, cât şi pentru cadrele didactice, dovedind interes pentru nevoile comunităţii locale;
  • Valorificarea potenţialului intelectual şi creativ al întregului colectiv de elevi şi de cadre didactice.